Mari oameni...

Ma intreb de ce lumea nu apreciaza marii oameni de cultura ai tarii si ai planetei la fel cum ii apreciaza pe cantareti sau pe sportivi. Imi aduc aminte de acele imagini cu fetele noastre care lesinau la venirea lui Michael Jackson in Romania, de oamenii care se ingramadesc sa ia autografe de la Mutu sau Chivu si tremura de emotie cand dau mana cu ei si la alte multe situatii de acest gen pe care n-are rost sa le enumar.
Ma intreb, daca ar veni in Romania Hosbawm, poate cel mai mare istoric englez la ora actuala, o eminenta in studiul istoriei contemporane, lumea s-ar ingramadii sa ia autografe, sa dea mana cu el? nu cred ca stiu nici cine este; dau un exemplu mai usor: Stefan King, un mare scriitor american cu milioane de carti vandute in intreaga lume, s-ar ingramadi cineva sa-l vada sa-l asculte? poate da, dar sigur n-ar mai veni nimeni daca pe trotuarul celalalt s-ar afla Beyonce, care dealtfel nu-i ajunge nici la degetul mic Laurei Pausini sau lui Charles Aznavour, din punct de vedere calitativ; la cel din urma nu cred ca s-ar strange prea multa lume.
Acum expun situatia mea, persoana care apreciaza sportivii la fel de mult ca oamenii de cultura: am avut acelasi sentiment de bucurie atat atunci cand am luat autografe baietilor de la Steaua, cat si atunci cand am asistat la o conferinta sustinuta de o eminenta in istoria Romei si mi-a tremurat mai mult glasul cand i-am pus o intrebare celui din urma, decat atunci cand i-am cerut un autograf lui Lacatus.
Eu cred ca omul de rand este putin atras de cultura, dar in viata nu traim doar cu panem et circum, si nu sunt mai importanti fotbalistii decat anonimii care scriu tratate si inventeaza cine stie ce ca sa ne faca viata mai comoda; eu as face o zi mondiala a acestor persoane, ca sa se faca si ele cunoscute si cu timpul mai apreciate de toata lumea. Pe caurand si fiti voi!