Intrebari fara sens...sau nu?

Ma intreb cateodata: nu e absurd sa-mi pun intrebar filozofice si sa-mi bat mintea cu tot felul de lucruri care nu sunt urgente, cum ar fi: de ce exist? de ce eu pe planeta asta si nu in alta parte? sau intrebari de tipul: ce este binele, raul, frumosul etc? din moment ce aceste intrebari ma fac sa-mi pierd timpul storcandu-mi creierii si de multe ori nici macar nu-mi dau un raspuns si daca mi-l dau, cu ce ma pot ajuta? Imi maresc contul din banca? Imi da cineva mancare gratis daca imi pierd timpul gandidndu-ma, cautand raspunsul la aceste intrebari? Sigur ca nu.

Ma intreb, oare oamenii din tari subdezvoltate ca Sudan sau Bolivia de exemplu stau sa-si puna mintea la intrebari ca acestea? Nu stiu ce sa spun, poate ca da sau nu, poate nu atatia ca in Occident; totusi cred (sau cel putin vreau sa cred) ca cel putin unul se gandeste si la altceva in afara de: ce voi manca astazi? Trebuie sa ma duc la 2 kilometri de aici sa iau apa, trebuie sa-mi intaresc coliba ca vin ploile ecuatoriene, sau eu stiu ce probleme zilnice le fura gandul acestor persoane; si daca aceasta persoana exista sunt sigur ca este un copil, un adolescent, pentru ca ei nu si-au pierdut inca speranta intr-un viitor mai bun precum cei mai in varsta din jurul lor (dar acesta est un subiect pe care il voi trata intr-un alt articol).

Da, acesta este raspunsul la prima mea intrebare: speranta de a fi eu, de a fi mai bun, de a fi special, ma face sa ma gandesc la aceste lucruri; pentru a implini toate aceste idealuri trebuie sa ma cunosc si fara aceste intrebari care intr-un principiu nu par importante (in contextul in care traim, in care a rezolva o criza economica este mult mai urgent si important decat a rezolva o criza morala sau spirituala care aparent nu are nici un sens). Dar un trebuie sa uitam un lucru: nu neaparat ceea ce este urgent este si important; intr-adevar problemele economice sunt importante si urgente dar asta un inseamna ca problemele morale si spirituale nu sunt cel putin la fel sau mai importante; sa un uitam ca majoritatea societatilor care sufera crize economice, sufera si crize morale si de valori foarte puternice, deoarece oamenii cu un moral slab sunt mai usor de manipulat decat cei cu un caracter puternic. Si pentru a deveni persoane cu caractere puternice trebuie sa ne punem intrebari, sa scotocim in adancurile noastre, sa deschidem sertarele prefuite din mintea noastra si sa ne descoperim, sa adoptam valori potrivite care sa ne ajute sa depasim obstacolele pe care le intalnim, sa nu fim usor de influentat si cel mai important sa fim un ego aparte, nu o oaie ca toate celelalte din aceasta turma care este societatea. A fi tu nu depinde de nivelul de trai (de aici aluzia la tarile subdezvoltate de mai sus) sau de bogatie, pentru ca nu inseamna ca daca ai bani esti cult sau un esti oaie, sunt multe oi bogate (eu le numesc oi cu blana ingrijita; dar chiar daca o au ingrijita tot oi raman- in cazul acesta nu haina face omul).

Cultura, cartile te fac sa treci de la stadiul de oaie la cel de tu, cultura face diferenta intre om si animal, dar si intre om si Om. De aceea cred ca a dialoga cu tine insuti este un obiectiv important in viata si acele intrebari care pentru multi nu au sens acum mai mult ca oricand si ca oricare alta sunt mai importante; asa ca intrebati-va, dialogati cu voi insiva, descoperiti-va, fiti voi!